Constantin CATRINA, muzicolog şi compozitor

            1933
            6 noiembrie: Se naşte, în satul Ţiu, comuna Cernăteşti, judeţul Dolj, Constantin Catrina. Părinţi: Gheorghe şi Nicoliţa Catrina.
            1945 – 1947
            Urmează cursurile Seminarului Teologic din Craiova; printre dascăli: Elefterie Marinescu (muzică bisericească), Nicolae Nicolaescu (muzică vocală).
            1947 – 1950
            Continuă studiile la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Mofleni, judeţul Dolj, cu Chiril Popescu (muzică bisericească), Ioasaf Ganea (muzică vocală).
            1950 – 1952
            Urmează Cursurile Şcolii Medii de Muzică din Craiova.
            1952 – 1954
            Continuă studiile la Şcoala Medie de Muzică din Braşov.
            1954 – 1956
            Serviciul militar la Dorohoi şi Orăştie (Fanfara militară)
            1956 – 1957
            Director al Căminului Cultural din Homorod, jud. Braşov.
            1957
            Debut publicistic: articolul Câteva rânduri despre Festivalul muzical „Gheorghe Dima”, în „Drum Nou”, Braşov, 5 septembrie 1957.
            1957 – 1961
            Îndrumător metodist, Casa Raională de Cultură Rupea, jud. Braşov. Înfiinţează subfiliala de cercetare şi culegere a folclorului din zona Rupea. Organizează câteva întâlniri cu folcloriştii şi etnografii: Nicolae Dunăre, Cornel Irimie, Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa, Gheorghe Şoima, Vasile D. Nicolescu ş. a.
            1957 – 1963
            Dirijor al Corului şi al Fanfarei Casei de Cultură Rupea.
            1957 – 1967
            Profesor de muzică suplinitor la Liceul „Şt. O. Iosif” din Rupea. Redactează, împreună cu un grup de elevi, Armonia – Foaie muzicală a Cercului de muzică „Gh. Dima” (1958).       
            1960 – 1963
            Studii superioare la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Profesori: Victor Giuleanu (teorie-solfegii), Myriam Marbé (contrapunct), Emilia Comişel (folclor muzical), Ion Marian şi Constantin Romaşcanu (dirijat coral).
            1961 – 1962
            Inspector metodist, Secţia de Învăţământ şi Cultură a Sfatului Popular Raional Rupea.
            1962 – 1967
            Secretar, apoi inspector şi, din nou, secretar al Comitetului Raional de Cultură şi Artă  Rupea.
            1965
            Debut compoziţional: Pui şaua pe murg şi plec – cor mixt (vers. Ion Socol), în vol. „Câte flori sunt înflorite”, Braşov, Casa Regională a Creaţiei Populare Braşov, 1965.
            1967 – 1968
            Inspector metodist, Secţia Învăţământ a Sfatului Popular Regional Braşov, apoi Comitetul Regional de Cultură şi Artă.
            1968
            Debut editorial (coautor, alături de Dr. Nicolae Dunăre): volumul Portul popular românesc de pe Târnave. Braşov, Casa Creaţiei Populare a Judeţului Braşov, 1968.
            1968
            Constantin Catrina este decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a V-a.
            1968 – 1969
            Profesor la Şcoala Populară de Artă din Braşov (dirijat coral), cursuri externe (Rupea).
            1968 – 1971
            Vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Braşov. Iniţiative şi realizări semnificative: înfiinţarea de colecţii şi muzee săteşti; activitatea Laboratorului judeţean de cercetare pentru problemele culturii de masă; prima ediţie a Festivalului interjudeţean „Cântecele Oltului” (Făgăraş, 1969).
            1969 – 1971
            Studii superioare definitivate la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Profesori: Tudor Jarda (armonie), Dorin Pop (dirijat şi ansamblu coral).
            1971 – 1977
            Director al Centrului Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Braşov. Iniţiative şi realizări semnificative: dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii corale; investigaţii sistematice privind folclorul şi arta populară; „Vatra folclorică” – modalitate de cercetare şi valorificare a folclorului local; Arhiva de artă populară şi folclor (1971).
            1977
            Constantin Catrina devine membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
            Participă la concursurile de creaţie şi interpretare ale primului Festival Naţional „Cântarea României”, intrând în palmaresul finalei pe ţară: premiul I şi Titlul de laureat, ca dirijor al Fanfarei Casei de Cultură din Rupea; premiul III pentru lucrarea Izvorul tinereţii (versuri de Ioan Meiţoiu), cor mixt.
            1977 – 1990
            Vicepreşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură Braşov.
            1978
            Primul volum de autor: Ciprian Porumbescu. O sută douăzeci şi cinci de ani de la naşterea compozitorului. Cuvânt înainte de Viorel Cosma. Braşov, Filarmonica de Stat „George Dima”, 1978.
            1981
            Constantin Catrina este decorat cu ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a.
            1986
            Publică volumul Studii şi documente de muzică românească, Bucureşti, Editura Muzicală, 1986.
            Lucrarea primeşte Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 1986.  
            1988
            Apare volumul Coruri, Bucureşti, Editura Muzicală, 1988. Pentru această lucrare, compozitorul primeşte Premiul I şi Titlul de laureat la Festivalul Naţional „Cântarea României” – ediţia a VII-a (1989).
            1990 – 2003
            Profesor asociat la Facultatea de Muzică din Braşov, Universitatea „Transilvania” (Cursul de folclor muzical). Editează culegeri şi cursuri de folclor muzical destinate studenţilor muzicieni. Iniţiază Seminarul anual de etnomuzicologie „Constantin Brăiloiu” (1991-1995). Participă studenţii Facultăţii de Muzică din Braşov şi invitaţii: Iordan Datcu (1991), Gruia Stoia (1992), Marilena Criveanu (1993), Victor D. Ionescu (1995).
            1994
            Publică Studii şi documente de muzică românească, Vol. II, Bucureşti, Editura Muzicală, 1994.
            1994 – 1995
            Muzeograf la Muzeul de Etnografie din Braşov pentru probleme de etnomuzicologie.
            1996
            Apare lucrarea Contribuţii documentare privind învăţământul muzical din Braşov, Editura Almond – Universitatea „Transilvania”, Braşov, 1996.
            1997
            Apare lucrarea Folclor muzical. Genuri şi repertorii. Universitatea „Transilvania”, Facultatea de Muzică Braşov, 1997.
            1998
            La împlinirea a 65 de ani, Constantin Catrina îşi adună roadele activităţii creatoare în bibliografia Fişe de jurnal. Braşov, 1998 – două ediţii: SC Almond SRL; Editura Arania.
            Devine membru fondator al Centrului de Studii Bizantine din Iaşi.
            2000
            18 mai: În sala „Chopin” a Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, pedagogul, muzicologul, bizantinologul, compozitorul şi folcloristul Constantin Catrina  îşi susţine teza de doctorat, cu titlul Muzica de tradiţie bizantină în Şcheii Braşovului – şcoală şi dascăli. Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur.
            Primeşte distincţia The Who’s who medal. Irvine – SUA, pentru activitate editorială şi de cercetare muzicologică îndelungată.
            2001
            Publică volumul Muzica de tradiţie bizantină. Şcheii Braşovului. Cuvânt înainte de Arhid. prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur. Braşov, Editura Arania, 2001.
            2003
            Un nou volum de muzicologie bizantină: Ipostaze ale muzicii de tradiţie bizantină din România. Cuvânt înainte de Pr. prof. univ. dr. Alexie Al. Buzera. Bucureşti, Editura Muzicală, 2003.
            2005
            Noiembrie: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România îi acordă compozitorului Constantin Catrina, cu ocazia aniversării zilei de naştere, Diplomă „pentru întreaga activitate de o viaţă dedicată artei muzicale româneşti”. Diploma este semnată de preşedintele Uniunii, Octavian Lazăr Cosma.
            16 noiembrie: Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov organizează, în ciclul „Compozitori braşoveni contemporani”, o reuniune ştiinţifică şi artistică dedicată compozitorului Constantin Catrina. În program: Simpozionul „Constantin Catrina – muzicolog şi compozitor” – comunicări susţinute de compozitorii şi muzicologii: prof. univ. dr. Irina Odăgescu-Ţuţuianu, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor; pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdian, Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu;  conf. univ. dr. Petre-Marcel Vârlan, Facultatea de Muzică Braşov. Recitalul muzical: Rustică de Ion Criveanu – dedicaţie muzicianului Constantin Catrina. Lui Constantin Catrina... – poem de Doru Popovici, recită Elena Şerban; Miniaturi corale, pe versuri populare, de Constantin Catrina, interpretate de Corul feminin „Melos” din Braşov, dirijor: Marilena Criveanu. În context: Expoziţia „Constantin Catrina: cărţi, partituri şi documente muzicale”. Programul publicat cu acest prilej inserează un Portret de muzician de Mihai-Gavril Gorbonov.
            Constantin Catrina devine membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România.
            2006 – 2008:

Finalizează volumul Muzica şi muzicienii noştri.